by 
Cine-i un designer interior? Cu ce se ocupă? Ce trebuie să cunoască? Unde începe și unde se termină munca lui? Acestea și alte întrebări își căutau răspunsurile. Și le-am găsit noi. Erau la Cristina Gliboceanu, designer principal și fondatoarea „Hargli Design” – companie pe care a lansat-o acum cinci ani. A înțeles că vrea să facă design interior încă din colegiu. Și a mers la licență pe această specialitate. I s-a părut puțin și a mai făcut și-un masterat. Cursurile, spune ea, sunt bune pentru inițiere, dar ca să devii un designer profesionist, e nevoie de studii superioare. În continuare, despre design interior, inspirație, proiecte, tendințe, economii, supravegherea de autor și alte aspecte importante din acest domeniu, cu Cristina Gliboceanu.
Designul interior
Dacă e să vorbim de Moldova, încă există oameni care consideră designul interior un serviciu de lux. Ceea ce nu e neapărat aşa. Având un buget mai mare şi rezultatul va fi pe măsură, dar un designer nu neapărat cere un buget cosmic. În general, designerul lucrează în limitele bugetului propus de client (pe cât e posibil), îi dă un sfat unde poate economisi la necesitate, fără a pierde mult din calitate şi îi oferă reduceri de la parteneri.
Chiar dacă lucrezi de mulți ani în domeniu, nu mai ajungi să cunoşti absolut tot. Permanent apar chestii noi. Mulți oameni consideră designerii mai mult decoratori, însă un designer profesionist trebuie să știe o groază de momente tehnice, pe lângă materiale de finisare, mobilier, iluminat, decor (care trebuiesc cunoscute apriori).
Doritorii de a îmbrățișa domeniul
Ar trebui să înceapă cu o facultate în design. După, cursuri specializate şi studierea pieței. Dacă cineva crede că profesia de designer constă doar în alegerea culorilor, atunci nu-l sfătui să aleagă această profesie. Nu aș recomanda nimănui să se bazeze doar pe cursurile de design interior existente pe piața din Moldova. Ele sunt mai degrabă pentru a face cunoştință cu profesia, nicidecum pentru a deveni designer profesionist. Anume la universitate se pun bazele şi din toate aş sfătui UTM. Nu că sunt ideali, dar din toată alegerea chiar sunt cei mai buni.
Cea mai importantă lecție pe care am învățat-o
E să nu lucrez fără contract. Contractul reglementează relațiile dintre designer – client şi hotărăşte multe întrebări care pot apărea pe parcurs.
Pot refuza proiectul
Dacă e vorba de ceva micuț şi obişnuit. De exemplu: o bucătărie de 8-10 m². De lucru la aşa gen de încăperi e cam tot atât ca la cele de 20-30 m². Încăperile mici, în majoritatea cazurilor, pur şi simplu nu sunt rentabile. Totuși, dacă e ceva cu adevărat interesant pentru mine sau neobişnuit, pot accepta și astfel de proiecte. Pot refuza clientul și dacă înțeleg că viziunile şi valorile noastre diferă totalmente. În aşa caz nu are sens să ne pierdem timpul unul altuia.
Preferințele moldovenilor
Dacă înainte stilul preferat de majoritate era un clasic destul de greoi, cu multe elemente decorative (majoritatea din ele aurite), atunci în ultimii ani mai întrebate sunt stilurile contemporan, loft şi clasic – contemporan, cu un minim de elemente decorative. Pe locul doi după popularitate vine minimalismul şi eco.
Tot mai mulți înțeleg importanța ventilației
Și sunt dispuşi să investească minim într-un sistem de recuperare, iar dacă le permit finanțele, atunci pe un sistem de ventilare integral. Încă un capitol la care moldovenii sunt dispuşi să plătească mai mult este lumina. Şi bine fac! Pentru că nişte scenarii de lumină bine gândite sunt capabile să îmbunătățească starea de bine a locatarilor şi să sporească confortul.
La general vorbind, bărbații sunt mai dispuşi să investească în elementele tehnologice ale interiorului, pe când femeile – în cele decorative.
Cel mai complicat proiect
În primii ani de activitate, am lucrat la proiectul unei case din Germania cu 3 nivele. Nu, nu erau elemente constructive super complicate, doar că clienții nu erau ai mei, ci ai prietenei mele, care la fel e designer şi care era ocupată atunci cu alte proiecte. Însă toată discuția cu clienții mergea prin ea. Clienții erau un cuplu în care, vorbind la general, el voia negru şi ea alb, iar gri nu-l aranja pe niciunul. Cred că am făcut vreo zece variante de vizualizări pentru fiecare cameră. Atunci când, în mod normal, se fac maxim trei, care sunt incluse în preț şi restul se achită suplimentar, dacă e nevoie de mai mult. De atunci, dacă mă apuc de proiect, trebuie să discut eu personal cu clienții. Şi dacă decizia o ia mai mult de o persoană, atunci şi discuția, la fiecare întâlnire sau transmitere de material, va merge cu toate persoanele ce iau decizia. Asta economiseşte timp, nervi şi resurse. Şi mie, şi clienților.
Din portofoliu
Primăvara aceasta am avut ocazia să particip la concursul organizat de Fabbrica Club şi revista Interior+Design (Rusia) pentru cea mai bună baie în afara timpului. E vorba de vizualizarea unei băi, cu o suprafață destul de generoasă, în stil biophilic. Am trecut în short list şi am creat un concept minunat, zic eu. Cine știe, poate îl vedem şi realizat în timp. 🙂
Din ultimele proiecte cu care mă mândresc face parte şi dormitorul unui băiat de 11 ani. Măcar că e vorba de un metraj destul de mic (17,5 m²), tavanul are foarte multe unghiuri şi forma camerei e neregulată (aşa că a luat mai mult timp decât de obicei, până am ajuns la varianta finală), rezultatul a fost pe măsură. Am optat pentru loft, cu ceva elemente ale stilului contemporan.
Se economisește
Pe supravegherea de autor şi echipa de reparație. Ceea ce nu este foarte corect, pentru că în majoritatea cazurilor duc la costuri adiționale şi nu economii. Supravegherea de autor practic este unica metodă prin care un designer se poate asigura că proiectul va fi executat întocmai. Întotdeauna propun acest serviciu adițional clienților, dar cu părere de rău, nu toți îi înțeleg importanța. Chiar dacă echipa de reparații spune că se descurcă şi singură, există multe momente ce necesită corectări pe parcurs. Da, echipa poate corecta şi fără designer, dar în majoritatea cazurilor ei aleg să propună varianta cea mai uşoară în execuție, care nu neapărat e cea mai bună ieşire din situație şi nici cea mai economicoasă.
Sunt gata să mă implic
De la proiectare până la implementare și chiar decorare. Oricum, dacă clientul se adresează cu o întrebare după finisarea proiectului de design, îi răspund. Niciodată n-am refuzat din motiv că nu mi s-au achitat aceste 5-10 minute vorbite la telefon.
De ce nu răspunde şi nu trebuie să răspundă un designer:
- Tehnologia de executare a lucrărilor la negru (de asta răspunde echipa de reparație);
- Calitatea obiectelor de mobilier/ iluminare/ decor procurate. Da, designerul poate sfătui, din propria experiență, din experiența clienților anteriori, după vizitarea producerii/ showroom-ului etc., dar e imposibil de încercat absolut toate produsele. Chiar dacă cu producătorul X până acum erau toate bune şi frumoase, asta nu înseamnă că aşa va fi întotdeauna;
- Schimbarea prețurilor. În deviz era indicat una, când ajungem în showroom deja e alt preț. Prețul din deviz e actual la ziua întocmirii;
- Asigurarea livrării materialelor de finisare/ mobilei/ luminii la obiect în timpul necesar şi verificarea corespunderii acestora în momentul livrării. E posibil să răspundă designerul, dacă a fost contractat serviciul de complectare. În caz contrar, de asta se ocupă clientul sau o persoană aparte care se achită suplimentar.
Tendințele
Pe plan internațional sunt la mare căutare forme, texturi şi materiale naturale. Plantele, fie ele naturale sau stabilizate, tot nu-şi pierd pozițiile. În materie de stil, sunt populare amestecurile. Cam aşa arată un stil contemporan la ziua de azi: încăperi, uşi, plinte minimaliste; accente din anii ’50–’80; materiale şi texturi naturale; plante vii. Moldovenii în acest sens sunt mai conservatori. La noi tendințele ajung cu vreo cinci ani întârziere. Stilul loft, de exemplu, abia a reuşit să devină popular, pe când în Europa deja în top este eco-stilul, din loft rămânând doar texturile de beton.
Nu țin cont sută la sută de tendințe
Acestea sunt mai importante pentru un spațiu public, deoarece acesta trebuie să răspundă aşteptărilor publicului țintă, să se supună unui concept şi să fie actual minim următorii cinci ani. Când vine vorba de spații private, pe primul loc e funcționalitatea şi comoditatea.
Dacă clientul are un fotoliu la care a visat ani la rând sau care l-a primit prin moştenire şi care îi provoacă emoții pozitive puternice, dar care nu face parte din stilistica generală a proiectului, atunci rolul meu ca designer constă în încadrarea acestui fotoliu în interior. Şi încadrat el trebuie aşa, ca nimeni să nu-şi dea seama că inițial se planifica cu totul alt fotoliu. Pentru că emoțiile pe care le trăieşte clientul în propria casă trebuie să fie pozitive. Altfel n-are rost. Ce folos că ai un interior după ultimul răcnet şi te invidiază toți vecinii, dacă atunci când intri în casă simți, în cel mai bun caz, indiferență?!
Cea mai bună sursă de inspirație
Sunt expozițiile internaționale de specialitate. De asemenea, sunt designeri, studiouri de design, arhitectură, vizualizatori pe care îi urmăresc pe Instagram şi Behance. Doar câțiva dintre ei: Makhno Studio, Grosu Art Studio, Moooi, Daniel Nagaets, Balbek Bureau, Antireality, Melo, Sitio, Alexis Christodoulou, Roman Vlasov, Ana Milena Hernandez, Cartelle Design, Li Xiang etc.
Aş schimba
Atitudinea moldovenilor față de designeri şi față de specialişti. Pentru că atunci când te adresezi la un medic stomatolog, ai încredere în el. Nu mai întrebi de un neuropatolog şi câțiva medici de familie, dacă ți-a spus bine stomatologul ce ți-a spus. Fiecare are domeniul lui de activitate. Dacă tot vrei un sfat (ceea ce e absolut normal), cere-l de la altă persoană din domeniu, în care poate ai mai multă încredere. Dar din domeniu, nu de la vecin!
Totul e ciclic
Dacă vreți să vedeți cum va arăta designul de interior în Moldova peste 5-10 ani, e suficient să vizitați vreo expoziție mai mare, cum ar fi: Salone del mobile, Maison&Objet, IMM Cologne etc. Cam de atât timp e nevoie ca tendințele de acolo să devină populare în Moldova. Cel puțin atunci când vorbim de interioarele private. Normal că vor mai apărea lucruri, materiale, tehnologii noi. Dar la sigur vor fi şi elemente de design actuale la moment. Cel puțin ca accent :). Una pot spune cu certitudine: materialele naturale şi plantele vii nu-şi vor pierde din popularitate.
