by 
Ai primit vreodată în dar un obiect a cărui valoare nu se măsoară în bani? Natalia Bzovîi, o tânără din Ungheni în adolescență a moștenit o casă veche de peste 100 de ani. „Pentru neamul nostru este o carte vie, o adevărată comoară, pentru că ea ne povestește, acum, nepoților, simplitatea omului de atunci” spune Natalia. Aflați istoria tinerei de 22 de ani care a readus autenticitatea unei case construite în 1920.
Ideea de proiect
Când am moștenit-o de la mama mea, am rămas profund afectată, pentru că se afla într-o stare mizerabilă, fără urme de viață. Aceste case au o vârstă medie de existență, în jur de 160 de ani, de aceea vreau să mă asigur că va rezista în timp. Astfel, mi-am pus în plan să o restaurez împreună cu specialiști.
Tehnologii și materiale din străbuni
Pereții casei sunt alcătuiți din chirpici – un amestec de lut, paie și bălegar de cal, iar uscarea se face prin expunere la soare. Chirpiciul nu se usucă în cuptoare sau alte utilaje de uscare rapidă. Pentru zidire se folosește, în general, ca liant, o pastă obținută prin amestecul pământului galben cu apă, în unele cazuri, și un adaos de var. Acest material este un bun izolator termic.
Pardoseala este tot din pământ bătătorit. Acoperișul era din șindrilă de lemn, peste care au fost puse plăci din azbest. În exterior este tencuială din var cu nisip și zugrăvirea cu var. În interior tencuială cu argilă și var în două straturi. Prispa este un element caracteristic caselor tradiționale Românești. Aceasta este soclul de pământ la baza pereților, în exterior, menită să protejeze pereții casei de ploaie sau frig.
Studii în Arte Plastice
Cred că încă de mică visam la o casă ca din povești. M-am inspirat de la niște case din Polonia și din Bucovina, care erau pictate cu flori. Eu singură am pictat. Unele elemente sunt din imaginația mea, iar altele de pe ia românească.
Colecția din muzeu
În interiorul casei toate obiectele sunt adunate de mine, într-o perioadă de trei ani – cele mai prețioase sunt fotografiile bunicilor, străbunicilor și ale stră-străbunicilor, dar și alte obiecte de decor: prosoape, ii, costume tradiționale, rochii de mireasă, obiecte din ceramică, unelte vechi agricole, icoane vopsite pe lemn, cărți vechi cu istorii uitate.
Valoarea istorică
Casa a fost martoră canibalismului, foametei și sărăciei provocate de regimul sovietic în Basarabia. Este un tipar al caselor țărănești extraordinar de simple – 4 geamuri pe fațadă, interiorul se împarte în 2 camere: casa mare și camera unde locuiau peste 8 persoane).
„Casa Mare” este cea mai mare și frumoasă odaie din casele țărănești, destinată oaspeților și sărbătorilor. Țăranii nu locuiau în ea.
Investițiile de până acum
Doar pentru var și culori. Am investit timp și efort pentru a lipi cu lut, a vărui, a revopsi și a picta. Nu este simplu de a întreține casa, aproape în fiecare an am dat-o cu var.
Cea mai mare investiție o necesită acoperișul pe care vreau să-l înlocuiesc, din foi de ardezie pe cel de stuf. Sunt în căutare de proiecte și investiții.
O casă de suflet
Am decis „Casa lui Moș Pantelii” să devină un muzeu care să reprezinte cultura românească. Aici se promovează tradiții, se organizează seminare cu tema „Patrimoniul cultural”, târguri de costume populare și șezători, desfășurăm ateliere meșteșugărești și colectăm texte folclorice.
Îmi doresc să creez
Mai multe case de acest fel pentru a dezvolta turismul în RM. Nu toate casele au aceeași vârstă, de aceea, îi încurajez pe oameni să le mențină curate, colorate și autentice. Noi putem să le păzim de ploaie (cel mai mare dușman al acestor case, deoarece ele îmbibă toată umezeala din aer).
